A avea o preferință alimentară diferită de cea a prietenilor sau a familiei poate fi extrem de dificil de gestionat în timpul unei sărbători de acest gen. Indiferent dacă găzduiești sau participi la o petrecere anul acesta de Paște, vrem să îți împărtășim o rețeță super simplă de pască, accesibilă și, desigur, delicioasă. Pasca vegană conține doar ingredient de calitate, sănătoase și este o variant fără gluten a rețetei clasice.

Deși poate unele rețete vegane nu se aseamănă la gust cu preparatele tradiționale, ținem să te asigurăm că această rețeță imită gustul unic de pască, deci o să mulțumească atât veganii, cât și pe cei care consumă lactate, ouă sau carne. Este cremoasă, delicioasă șicel mai important, sănătoasă!

Pentru blat ai nevoie de:

-200g făină de ovăz + 30g pentru frământat;

-30g ulei cocos;

-150 ml apă;

-50g curmale hidratate;

-1/4 linguriță sare fină de Himalaya.

Dacă nu ai la îndemână făină de ovăz, pune într-un robot de bucătărie fulgi de ovăz și pulsează până ce obții o pudră omogenă. Aceasta nu trebuie să fie neapărat extrem de fină. Adaugă restul ingredientelor în robotul de bucătărie până ce totul se transformă întru-un aluat ușor lipicios. Transferă aluatul într-un bol, adaugă cele 30g făină de ovăz peste și frământă ușor până ce compoziția devine omogenă. Transferă aluatul într-o tavă rotunda sau o formă de tartă, fie tapetată cu hârtie de copt, fie unsă cu ulei de cocos, și întinde-l uniform cu ajutorul mâinilor atât cât să acopere fundul acesteia și o parte din laterale. Pune deoparte tava până când crema este gata. Pentru aceasta ai nevoie de:

-200g caju hidratat minim 4 ore;

-150g tofu nesărat;

-115 ml sirop de agave;

-sucul de la o portocală;

-sucul de la jumătate de lămâie;

-50g ulei cocos;

-o păstaie de vanilie;

-40g stafide pentru decor.

Pune toate ingredientele într-un blender (cu excepția stafidelor) și mixează până ce obți o cremă fină și delicioasă. Toarnă jumătate din aceasta peste blat apoi pune jumătate din cantitatea de stafide. Toarnă cealaltă jumătate de cremă și din nou un strat de stafide pentru decor. 

Doar dacă dorești un model inedit pentru pască, amestecă 60g făină de ovăz cu 30 ml apă și 5g ulei cocos până ce obții din nou un mic aluat. Cu ajutorul mâinilor împarte-l în două părți și modelează-l în două fâșii egale pe care ulterior trebuie să le împletești și să le pui  de jur împrejului acesteia.

Preîncălezște cuptorul la 160 grade celsius și bagă pasca pentru 25 – maxim 30 minute. Fă o schimbare anul acesta de Paște și savurează un preparat special și extrem de sănătos.



Fulgii de ovăz au o compoziție nutrițională echilibrată. Aceștia conțin o cantitate moderată de carbohidrați și proteine, au un conținut scăzut de grăsimi și sunt o sursă excelentă de fibre. De asemenea, conțin și acizi grași Omega-3 și Omega-6. Nu au în compoziție colesterol și reprezintă o sursă bună de vitamine și minerale (vitamina B1 și B5, fosfor, seleniu, magneziu, mangan, fier, cupru, zinc, calciu și potasiu).

Uleiul de cocos este uleiul vegetal cu cea mai mare concentraţie de acizi graşi, mai exact 90%, care, contrar a ceea ce s-ar putea crede, sunt benefici pentru sănătate. Mai exact, conține doi acizi importanți care îl transformă într-un remediu natural pentru întărirea imunității. Este vorba despre acidul lauric și acidul caprilic, ambii cu proprietăți antivirale și antibacteriene.

Curmalele sunt printre cele mai consumate fructe din lume și sunt considerate o parte esențială a unei dietei echilibrate. Printre principalele substanțe nutritive pe care le furnizează se numără glucoza și fructoza, dar și mineralele esențiale, cum ar fi potasiul și magneziul. În plus, curmalele conțin componente bioactive naturale cu importanță medicinală și nutritivă. Conținutul de fibre poate ajuta la menținerea sănătății sistemului digestiv, prevenind constipația. De asemenea, fibrele încetinesc absorbția zahărului în organism, din acest motiv curmalele fiind considerate alimente cu indice glicemic scăzut. Sunt bogate în antioxidanți precum flavonoide, carotenoide și fenoli, ceea ce le face alimente excelente pentru combaterea stresului oxidativ, reducerea inflamației în organism, a riscului afecțiunilor oculare, cancerului, diabetului și bolilor cardiace.

Nucile de caju sunt tot mai populare în rândul consumatorilor, atât datorită aportului nutritional bogat și sănătos, cât și al gustului ușor dulceag, deosebit față de cel al altor nuci. Spre deosebire de alte fructe oleaginoase precum alunele și migdalele, au un conținut relativ scăzut de calorii, sunt sărace în grăsimi și colesterol, dar bogate în substanțe nutritive. Sunt și o sursă sănătoasă de carbohidrați, proteine și fibre, apreciată în special de persoanele care urmează un regim vegetarian, dar și de cei care doresc să-și diversifice alimentația într-un mod sănătos. Nucile de caju au o valoare nutrițională impresionantă conținând proteine, dar și minerale precum cuprul, calciul, magneziul, fierul, fosforul, potasiul și zincul. De asemenea, conțin și vitamine precum vitamina C, vitamina B1, vitamina B2, vitamina B3, vitamina B6, vitamina E și vitamina K. Acidul oleic, omega-3 și omega-6 se regăsesc și ele în caju. Bogate în triptofan și în proantocianine, au o mulţime de beneficii pentru organism.

Siropul de agave este un nectar din plante. Deși are un indice glicemic mic, de doar 27, este foarte dulce și este nevoie de cantități mici pentru îndulcire, în plus prezintă un risc scăzut de creștere a nivelului de glucoză din sânge, are activitate prebiotică susținând astfel sănătatea intestinală și are un conținut bogat de calciu, fiind o sursă sigură de asimilare a acestuia, cât și a vitaminelor (B, C, D, E) și mineralelor.

Considerate cele mai sănătoase fructe uscate, fiind bogate în cupru şi fier, stafidele fac minuni pentru sistemul imunitar slăbit şi dau senzaţia de saţietate datorită cantităţii mari de fibre pe care le conţin. Pentru că sunt o sursă bună de zaharuri sănătoare, sunt indicate în perioadele de convalescenţă, după eforturi fizice sau intelectuale. Totodată, aceste fructe conţin şi foarte mulţi antioxidanţi (flavonoide şi fenoli) care reduc impactul radicalilor liberi asupra organismului.